Powered By Blogger

vineri, 28 septembrie 2012

Oare la al cui piept de lume să plîng,mamă?



Pentru un trai mai decent,cetăţenii Republicii Moldova pleacă peste hotarele ţării cu speranţa că acolo îşi vor găsi fericirea.Dezamăgiţi de lipsa de oportunităţi din ţară,de gradul de civilizaţie şi nivelul scăzut de trai,lasă în urma lor copii,părinţi şi case pusteite.
În fiece an numărul de emigranţi se măreşte.Moldova uită să aibă grijă de copii săi.Alte mame-ţări îi adoptă.Dar nu de fiecare dată le dă căldură şi protecţie. Jumătate de milion de moldoveni sunt plecaţi la muncă în străinătate, arată datele Ministerului Muncii. Conform Biroului Naţional de Statistică în anul 2011 au emigrat 3920 de persoane.Acestea sunt doar date oficiale.Numărul emigranţilor plecaţi neoficial nu se cunoaşte.
Norocul nu le surîde tuturor.Unii nu sunt salarizaţi pentru munca efectuată.Alţii locuiesc în condiţii modeste.Îndură foame,frig şi batjocuri.Mai mult au de suferit copii abandonaţi,care în cele mai bune cazuri rămîn la rude sau la vecini.Din lipsă de dragoste şi educaţie,copii aleg nu cele mai bune drumuri în viaţă.Încep să se drogheze sau să consume excesiv alcool.În ultimul timp s-au înregistrat şi cazuri de sinucid a copiilor cu părinţii peste hotare.
Obosiţi de viaţa printre străini,se întorc acasă.Dar nu stau prea mult.Căci cum spun ei:”În Moldova banii se duc,dar nu au de unde veni”.Alţii ,în genere,se recăsătoresc şi uită drumul spre casă.Uită tradiţiile şi limba maternă.
Moldovenii se împart în trei categorii,cei care nu vor să lupte cu sistemul şi pleacă,cei care vor să schimbe ceva şi rămîn,şi cei care încă nu au luat nici o decizie.Aşa că,e bine acolo,unde nu suntem noi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu